În România sunt doar două femei care practică această meserie

Sunt ghid montan național de 5 ani și ghid montan internațional (UIAGM/IFMGA) de 1 an. După ce am terminat facultatea am lucrat timp de 10 ani ca și inginer. Între timp cochetam destul de mult cu această pasiune pentru munte. De-a lungul timpului au fost câteva persoane care mi-au sugerat să mă îndrept spre o carieră de ghid montan. Îmi tot spuneau că am calitățile necesare pentru practicarea acestei meserii. La început nici nu am putut să mă gândesc la așa ceva. Am crezut că dacă combin pasiunea cu munca o să ajung să urăsc ceea ce fac. Mi-a luat mult timp să conștientizez,dar  s-a adeverit că temerile mele au fost false și am ajuns să fac ceea ce îmi place cu adevarat.  A fost însă o perioadă de tranziție, timp în care am lucrat full time ca inginer și part-time ca ghid montan. Într-un final am ales meseria în care mă regasec și care consider că mă face să fiu mai sănătoasă fizic și mental.

Sunt mandră că practic această meserie la cel mai înalt nivel în urma calificărilor de ghid montan internațional UIAGM/IFMGA. Și pentru că puțină lume știe despre ce e vorba, aș vrea să fac o scurtă descriere a programului de formare UIAGM/IFMGA.

Există o singură diplomă de calificare ca și ghid montan international certificata de UIAGM/IFMGA/IVBV care îți permite să lucrezi la nivel global. Aceasta diplomă se poate obține prin urmarea unui curs de specializare UIAGM / IFMGA. Acesta durează între 3-5 ani în funcție de nivelul tehnic și abilitățile fiecăruia. Odată certificat, ești confirmat că deții cea mai înaltă calificare în calitate de ghid pentru toate tipurile de teren, atât vara cât și iarna. 

Pentru a te putea înscrie la examenul de admitere trebuie să dovedesti că ai mulți ani de experiență în escaladă, alpinism, ski off-piste, teren variat. Toate acestea sunt trecute într-un portofoliu în baza căruia se desfășoară un interviu.

Dacă treci de interviu poți lua parte la examenul de admitere, care nu este deloc ușor. În timpul examenului trebuie să dovedești pe baza unor bareme ca ești un bun atlet și ești capabil să performezi la toate disciplinele în mod egal.  Escaladă pe stâncă, escaladă pe gheață, ski off-piste, ski de tură, teren variat, anduranța fizică și psihică, e nevoie de pricepere la toate.

Dacă ai reușit să treci de examenul de admitere te mai asteaptă cel puțin 3 ani de cursuri și examene eliminatorii.

La nivel mondial sunt în jur de 50 de femei care au acestă certificare de ghid montan international UIAGM/IFMGA. Două sunt în România: Catrinel Enache și cu mine.

Până în prezent în ce țări și pe ce vârfuri ați dus turiști?

Din Himalaya până în America de Sud. În utima perioadă ghidăm sezonul de vara (iunie-septembrie) în Alpi (Franța, Italia, Elveția) cu tabăra de bază în Chamonix. Sezonul de iarnă (noiembrie-februarie) se desfășoară în Noua Zeelandă. 

În cadrul turelor montane care a fost cel mai periculos moment cu care v-ați confruntant și cum l-ați depășit?

Pentru a practica meseria de ghid montan trebuie să poți gestiona și minimiza riscurile la care te expui și la care expui clientul. Tot timpul vor fi pericole  pentru că este o meserie cu grad mare de risc. Din fericire nu am avut incidente până în prezent.

Este mai greu să fii ghid montan pentru o femeie decât pentru un bărbat?

Este mai greu să te impui ca și femeie. Am întâlnit situații în care clienții fiind bărbați acceptau mai greu să fie ghidați de către o femeie. Este doar prima reacție, până înteleg că nu totul se rezumă la forța brută. Mare parte din meseria asta este managementul riscului și cum să faci să nu ajungi într-o situație critică.  Am întâlnit mai mult acest concept de neîncredere la est-europeni, în Europa de Vest și Noua Zeelandă. Femeile ghizi sunt mai solicitate decat barbații pentru că au mai multă rabdare și empatizează mai mult cu clientii.

Vă afectează viața de familie această meserie? Dacă da, în ce mod?

Nu, dimpotrivă. Soțul meu este și el ghid montan. De obicei călătorim împreună, iar acesta este și unul dintre motivele pentru care am renunțat la meseria de inginer și am ales muntele,  pentru a putea avea același stil de viață. Copii nu avem încă. Dacă vom avea, probabil că vom face niște schimbări. Însă cu siguranță încercăm să ne adaptăm aceluiași stil de viață pe cât putem.

Sursă fotografii: Cristina Pogăcean 

Pentru a intra în contact cu Cristina click AICI

Iulia Magyari