Cum e să lucrezi la radio?

Andrei Hutanu Radio

            Cred că fiecare dintre noi a ascultat radio-ul la un moment dat. În mașină sau în autobuz, auzind o știre care ne înfurie sau o linie melodică care ne face să mergem în pași de dans printre raioanele supermarket-urilor. În primul an de facultate înclinam spre o carieră în radio, dar asta cred că era numai din cauza lui Chirilă și piesa ”La radio”. O știți, așa-i?

    ………………………………………..

     La radio, vreau să ajung la radio

     Să audă o țară întreagă cine-s eu,

     Cu-adevăraaat

     …………………………………………

 

            Dar să trecem la lucruri serioase. Alături de colega mea, Iulia Magyari, am fost în vizită la Radio România Cluj, unde ne aștepta Andrei Huțanu, redactorul șef. Acesta ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre cum e să lucrezi în radio și ne-a prezentat clădirea care, ce credeți? A fost prima instuție de radio proiectată special pentru a transmite live inclusiv și un concert! Clădirea a fost construită și dată în folosință în anul 1954. Pe timpul regimului comunist și-a întrerupt activitatea, dar a revenit imediat după evenimentele din `89. Se transmite 24 din 24, atât în limba română, cât și în limba maghiară. 

 

ANDREI HUȚANU

”Radio-ul odată ce te prinde, nu-ți mai dă drumul niciodată”

  •  De ce ați ales meseria de jurnalist de radio?

Practic n-am ales eu, ea m-a ales pe mine. A fost o întâmplare și tocmai, una fericită. Eram tânăr, aveam un job neînsemnat și a fost un curs aici la radio cluj, în ‘95. Am venit puțin mai repede și am găsit o trupă, un grup de oameni serioși. M-am pregătit cu unul dintre ei despre ceea ce înseamnă jurnalismul, ce este o știre și m-am prezentat la concursul în urma căruia am obținut job-ul. Pur și simplu s-a întâmplat și iată-mă, de 24 de ani fac radio.

 

  •  Dacă nu ați fi câștigat acel concurs, ce altceva v-ar fi plăcut să faceți?

 Atunci eram student la tehnică dentară. Sunt tehnician dentar, ba chiar am și practicat o vreme. Probabil asta aș fi făcut, dar nu, nu este ceea ce mi-aș fi dorit pentru mine.

 

  • Așadar, pasiunea pentru radio a depășit-o pe cea pentru medicină.

 Eram creativ încă din școală, aveam note foarte bune la limba română, eram cel care își scria singur comentariile, cel care avea o creativitate în această zonă. Mi-a plăcut și îmi place și acum să scriu. După ceva timp,  am prins gust de radio. M-a prins, iar radio-ul odată ce te prinde, nu-ți mai dă drumul niciodată.

 

  •  Dintre toate materialele dumneavoastră, aveți vreunul de care sunteți mândru?

 Este greu să declari un material ca reușită profesională, în radio mă refer, mai ales dacă faci multă muncă de teren. Îmi amintesc un reportaj, pe vremuri, undeva la sfârșitul anilor `90. Au fost niște inundații devastatoare în comuna Poienile de sub Munte, din Județul Maramureș și am fost trimis acolo. Am găsit o lume apocaliptică, a fost ceva de nedescris. Nu exista pe atunci site-ul, suportul foto. Totul era redat prin sunet și am lucrat foarte mult la acel material. Am fost impresionat de drama oamenilor, era ceva de neimaginat ceea ce se întâmpla acolo. Cred că acesta este materialul care m-a marcat, subiectul de fapt.

 

  •  Care sunt abilitățile pe care un jurnalist de radio ar trebui să le dețină?

 A face radio implică mai multe lucruri. Poți face reportaje, materiale, produs jurnalistic pe teren. Surpinzător, tocmai aceasta este baza, partea cea mai frumoasă și cea mai creativă din acest domeniu. A face radio înseamnă, să prezinți emisiuni, să spui oamenilor diverse lucruri de la microfon, „să vinzi” materiale realizate de colegii tăi către ascultători. A face radio presupune să faci de la programe de însoțire, până la emisiuni specializate pe o anumită temă. Este greu să faci radio, iar dacă ne gândim la ceea ce presupune, cel mai important este să scrii. Să scrii bine. Este foarte important să fii creativ pentru că, spre deosebire de televiziune unde ai suportul imaginilor sau presa scrisă unde ai textul care rămâne. La radio totul se duce, se aude o singură dată și se pierde. Trebuie să ai capacitatea pe de-o parte să-i spui omului în acel timp scurt, tot ce ai de spus și pe de altă parte,să-l transporți  acolo unde ești tu. Să-l faci să vadă, să simtă, să miroasă ceea ce miroși tu. Pentru asta trebuie să ai har, să scrii frumos.

 

 

  •  Știm că între un reporter de teren și un redactor, există totuși o diferență. Cum ați reușit să faceți această trecere?

 Ideea e ceea ce faci, nu titulatura. Reporteri nu mai sunt în radio, acum toți sunt redactori. Toți facem ceea ce ni s-a potrivit mai bine sau unde ne-a purtat viața. Eu din nefericire pot spune că, nu mai fac foarte mult radio. Partea de coordonare îmi ia mult timp și mă împiedică să mai fac meseria de care m-am îndrăgostit.

 

  •  Cum reușiți să fiți cu informația la zi, să rămâneți conectat cu tot ceea ce se întâmplă?

 Există o cultură generală a jurnalistului de actualități, iar pentru asta chiar trebuie să-ți placă ceea ce faci.  Jurnalismul nu-i o meseria pe care o faci de la 8 la 4, după care ți-ai dat jos cizmele, ți-ai pus salopeta în cui și te duci acasă. Jurnalismul este o stare, o chestiune ce se întâmplă perpetuu. Eu mă uit la toate buletinele de știri de la televiziuni, stau foarte mult în social media, urmăresc tot ceea ce se întâmplă în jurul meu și în general, gândesc în subiecte, ceea ce nu-i neapărat bine. Orice văd, orice aud, orice se întâmplă, mă gândesc că e un subiect, ar trebui să-l facem, cum îl abordăm sau nu e un subiect, nu merită.Tot timpul gândesc în știri, în subiecte, iar asta este o deformație profesională, o capeți pe parcurs. Trebuie să te intereseze tot ce se întâmplă în jurul tău, iar dacă ceva îți atrage atenția, să continui să cauți. A fi jurnalist înseamnă să fii curios.

 

  •  Pentru că tocmai ați menționat. Ați avut vreodată o criză a subiectului?

Subiectele sunt în jurul tău, trebuie doar să le vezi. Unul dintre rolurile mele aici, ca redactor șef, este de a centraliza subiectele propuse de foarte mulți oameni. Colegii mei propun subiecte, eu la rândul meu propun subiecte, iar în ultima instanță, decidem ce facem în ziua respectivă; cine, ce face și în ce măsură un subiect se transformă în conținut, într-o știre, într-un reportaj, unde intră acel reportaj. O criză a subiectului nu există. De multe ori există o criză a oamenilor. Sunt subiecte care vin peste tine.

 

  •  Vă este afectată familia de toată această parte a documentării, de a fi jurnalist și când nu sunteți la serviciu?

 Se obișnuiesc. Bineînțeles că îmi afectează timpul liber, mai ales că jurnalismul de actualități presupune să stai tot timpul cu telefonul lângă tine. Lucrurile se întâmplă ca în spital, pot fi urgențe, poți fi sunat oricând, se poate întâmpla ceva suficient de important cât să fie nevoie de tine. La nivelul deciziilor, sunt sunat destul de des pentru a fi întrebat cum, ce sau dacă se face un lucru. Până la urmă te obișnuiești și tu, și familia ta cu acest stil de viață. Trebuie să-ți placă.

 

  •  Ce satisfacții v-a adus această meserie?

 Am făcut tot ceea ce se putea face în radio. Am făcut reportaje pe teren, am făcut emisiuni din toată grila, de la matinale până la emisiuni de weekend. Am făcut inclusiv emisiuni de „telefoane noaptea” (midnight caller). Toate mi-au plăcut. Acum sunt redactor șef la postul public regional de radio. Cred că este o realizare profesională.

 

  •  Cum vă petreceți timpul liber când nu vă documentați?

 Am o familie foarte frumoasă. Am două fete, petrec mult timp cu ele, încercăm să facem lucruri împreună. Îmi place foarte mult schi-ul și încerc să schiez cât pot de mult pe timpul iernii, iar vara îmi place să mă dau cu bicicleta.

 

  •  Aveți vreun sfat pentru cei care vor să devină jurnaliști de radio?

 Rețineți! Ca să faci radio, trebuie să scrii frumos. Cel mai important este să scrii bine, iar ca să scrii bine, trebuie să citești mult. Nu ai cum să scrii bine dacă nu ai văzut cum scriu ceilalți.

Mai jos aveți o galerie foto de la Radio Cluj:

[Best_Wordpress_Gallery id=”15″ gal_title=”Radio Cluj”]

Află cum se petrec lucrurile într-un platou de filmare. Găsești AICI, imagini de la Tonik Show.

                                                                                                                     

 

   Laura Adochiței

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *